zidar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZIDÁR, zidari, s. m. Muncitor specializat în executarea lucrărilor de construcție din zidărie
1 sau din mortar, precum și de finisare a betonului după turnare. –
Zid +
suf. -ar.zidar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zidár s. m., pl.
zidárizidar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZIDÁR, zidari, s. m. Muncitor specializat în executarea lucrărilor de zidărie. – Slav (
v. sl. zidarĩ).
zidar (Dicționaru limbii românești, 1939)zidár m. (d.
zid). Lucrător care face zidurĭ. – În est și
petrar.zidar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)zidar m. cel ce lucrează la clădiri, unde se întrebuințează piatră, cărămidă, ciment.
zidar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZIDÁR, zidari, s. m. Muncitor specializat în executarea lucrărilor de construcție din zidărie
1, precum și de finisare a betonului după turnare. —
Zid +
suf. -
ar.