zguli (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ZGULÍ, zgulésc, vb. IV.
Refl. (
Trans.,
Mold.) A se strânge ghem, a se ghemui, a se stârci. (
etim. neclară) [def. și
DLRLC]
zguli (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZGULÍ, zgulesc, vb. IV.
Refl. (
Reg.) A se strânge ghem, a se ghemui. –
Comp. sb. sguriti se.