zguduit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZGUDUÍT, -Ă, zguduiți, -te, adj. Agitat, frământat. ♦ Emoționat puternic, înfiorat. –
V. zgudui.zguduit (Dicționarul limbii române literare contemporane, 1955-1957)ZGUDUÍT, -Ă,
zguduíți, -te, adj. ~
2. Clătinat din temelii, zdruncinat, șubrezit.
zguduit (Dicționar de argou al limbii române, 2007)zguduit, zguduituri s. n. v.
zguduială.zguduit (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZGUDUÍT, -Ă, zguduiți, -te, adj. Agitat, frământat. ♦ Emoționat, înfiorat. –
V. zgudui.zguduit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZGUDUÍT, -Ă, zguduiți, -te, adj. Agitat, frământat. ♦ Emoționat puternic, înfiorat. —
V. zgudui.