zgrunțuros - explicat in DEX

zgrunțuros (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZGRUNȚURÓS, -OÁSĂ, zgrunțuroși, -oase, adj. Cu zgrunțuri, cu asperități; grunzuros. – Zgrunțur + suf. -os.

zgrunțuros (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zgrunțurós adj. m., pl. zgrunțuróși; f. zgrunțuroásă, pl. zgrunțuroáse

zgrunțuros (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZGRUNȚURÓS, -OÁSĂ, zgrunțuroși, -oase, adj. Grunzuros. – Din zgrunțur + suf. -os.

zgrunțuros (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZGRUNȚURÓS, -OÁSĂ, zgrunțuroși, -oase, adj. Cu zgrunțuri, cu asperități; grunzuros. — Zgrunțuri (pl. lui zgrunț) + suf. -os.