zgrăbunțos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZGRĂBUNȚÓS, -OÁSĂ, zgrăbunțoși, -oase, adj. (
Pop.)
1. Plin de zgrăbunțe (
1), cu zgrăbunțe; buburos.
2. Grăunțos, granulos. –
Zgrăbunță +
suf. -os.zgrăbunțos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zgrăbunțós (
reg.)
adj. m. pl. zgrăbunțóși; f. zgrăbunțoásă, pl. zgrăbunțoásezgrăbunțos (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZGRĂBUNȚÓS, -OÁSĂ, zgrăbunțoși, -oase, adj. (
Pop.)
1. Plin de zgrăbunțe; bubos.
2. Grăunțos, granulos. – Din
zgrăbunță +
suf. -os.zgrăbunțos (Dicționaru limbii românești, 1939)zgrăbunțós, -oásă adj. Plin de zgrăbunțe, zgrunțuros. Granulos. – Și
zgro- și
zdro-zgrăbunțos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZGRĂBUNȚÓS, -OÁSĂ, zgrăbunțoși, -oase, adj. (
Pop.)
1. Plin de zgrăbunțe (
1), cu zgrăbunțe; buburos.
2. Grăunțos, granulos. —
Zgrăbunță +
suf. -
os.