zgâmboi - explicat in DEX

zgâmboi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZGÂMBÓI¹, zgâmboi, s. m. (Fam.) Copil (mic), puști, pici. – Et. nec.

zgâmboi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZGÂMBOͲ, zgâmboiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se strâmba, a se schimonosi; a face grimase. – Et. nec.

zgâmboi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)
ZGÂMBOͲ vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. zgâmbói, 3 sg. zgâmboáie, 1 pl. zgâmboím, imperf. 3 sg. zgâmboiá

zgâmboi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zgâmbói¹ (fam.) s. m., pl. zgâmbói, art. zgâmbóii

zgâmboi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zgâmboí² (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. zgâmbói, 3 zgâmboáie, 1 pl. zgâmboím, imperf. 3 sg. zgâmboiá; conj. prez. 3 să zgâmboáie

zgâmboi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZGÂMBOÍ, zgâmbói, vb. IV. Refl. (Reg.) A se strâmba, a se schimonosi, a face grimase.

zgâmboi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
zgâmboi s. m. invar. copil mic

zgâmboi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZGÂMBÓI¹, zgâmboi, s. m. (Fam.) Copil (mic), puști, pici. — Et. nec.

zgâmboi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZGÂMBOͲ, zgâmbói, vb. IV. Refl. (Reg.) A se strâmba, a se schimonosi, a face grimase. [Prez. ind. și: zgâmboiesc] — Et. nec.