zerovalent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZEROVALÉNT, -Ă, zerovalenți, -te, adj. (Despre elemente chimice) Care nu se poate combina cu nici un element, care are valența zero. – Din
fr. zérovalent.zerovalent (Dicționar de neologisme, 1986)ZEROVALÉNT, -Ă adj. (
Despre elemente chimice) Care nu se poate combina cu nici un element. [< fr.
zérovalent].
zerovalent (Marele dicționar de neologisme, 2000)ZEROVALÉNT, -Ă adj. (despre elemente chimice) care nu se poate combina cu nici un element. (< fr.
zérovalent)
zerovalent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zerovalént adj. m., pl.
zerovalénți; f.
zerovaléntă, pl.
zeronvaléntezerovalent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZEROVALÉNT, -Ă, zerovalenți, -te, adj. (Despre elemente chimice) Care nu se poate combina cu niciun element, care are valența zero. — Din
fr. zérovalent.