zețărie - explicat in DEX

zețărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZEȚĂRÍE, (2) zețării, s. f. 1. Meseria de zețar. 2. Sală în care lucrează zețarii într-o tipografie; culegătorie. – Zețar + suf. -ie.

zețărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zețăríe s. f., art. zețăría, g.-d. art. zețăríei; (secții) pl. zețăríi, art. zețăríile

zețărie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZEȚĂRÍE, (2) zețării, s. f. 1. (Înv.) Meseria de zețar. 2. Sală în care lucrează zețarii într-o tipografie. – Din zețar + suf. -ie.

zețărie (Dicționaru limbii românești, 1939)
zețăríe f. Meseria de zețar. Locu în care se zețuĭește.

zețărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
zețărie f. meseria zețarului și locul unde zețuește.

zețărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZEȚĂRÍE, (2) zețării, s. f. 1. Meseria de zețar. 2. Sală în care lucrează zețarii într-o tipografie; culegătorie. — Zețar + suf. -ie.