zdrențăros - explicat in DEX

zdrențăros (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZDRENȚĂRÓS, -OASĂ, zdrențăroși, -oase, adj. (Despre îmbrăcăminte) Prefăcut în zdrențe; rupt, zdrențuit; zdrențos. ♦ (Despre oameni, adesea substantivat) îmbrăcat în zdrențe, cu haine foarte uzate; flenduros. [Var.: zdrențurós, -oásă, stremțurós, -oásă, strențurós, -oásă, trențărós, -oásă adj.] – Zdreanță + suf. -ăros.

zdrențăros (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zdrențărós adj. m., pl. zdrențăróși; f. zdrențăroásă, pl. zdrențăroáse

zdrențăros (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZDRENȚĂRÓS, -OÁSĂ, zdrențăroși, -oase, adj. (Despre îmbrăcăminte) Prefăcut în zdrențe, rupt, zdrențuit. ♦ (Despre oameni, adesea substantivat) Îmbrăcat în zdrențe. [Var.: zdrențurós, -oásă, stremțurós, -oásă, strențurós, -oásă, trențărós, -oásă adj.] – Din zdreanță + suf. -ăr-os.

zdrențăros (Dicționaru limbii românești, 1939)
zdrențărós și -ț(ur)ós, -oásă adj. (d. zdreanță). Îmbrăcat în zdrențe: un calic zdrențăros. Adv. zdrențăros îmbrăcată (vest). – Și trenț-, (s)tremț- (nord), strenț-, zdremț-. La Cant. și strămțos. V. jărchinos.

zdrențăros (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZDRENȚĂRÓS, -OÁSĂ, zdrențăroși, -oase, adj. (Despre îmbrăcăminte) Prefăcut în zdrențe; rupt, zdrențuit; zdrențos. ♦ (Despre oameni, adesea substantivat) îmbrăcat în zdrențe, cu haine foarte uzate; flenduros. [Var.: zdrențurós, -oásă, stremțurós, -oásă, strențurós, -oásă, trențărós, -oásă adj.] — Zdreanță + suf. -ăros.