zburatic - explicat in DEX

zburatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZBURÁTIC, -Ă, zburatici, -ce, adj. (Pop.) 1. Iute la fugă; sprinten, ager. 2. Fig. Ușuratic, nestatornic. – Zbura + suf. -atic.

zburatic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zburátic (pop.) adj. m., pl. zburátici; f. zburátică, pl. zburátice

zburatic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZBURÁTIC, -Ă, zburatici, -ce, adj. 1. Iute la fugă; sprinten, ager. 2. Ușuratic, nestatornic. – Din zbura + suf. -atic.

zburatic (Dicționaru limbii românești, 1939)
zburátic, -ă adj. Flm. Ușuratic.

zburatic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZBURÁTIC, -Ă, zburatici, -ce, adj. (Pop.) 1. Iute la fugă; sprinten, ager. 2. Fig. Ușuratic, nestatornic. — Zbura + suf. -atic.