zapcierie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZAPCIERÍE, zapcierii, s. f. (
Înv.) Funcția de zapciu; zapcilâc. (
1).[
Pr.:
-ci-e-] –
Zapciu +
suf. -
ărie.zapcierie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zapcieríe (înv.)
(-ci-e-) s. f., art.
zapciería, g.-d. art.
zapcieríei; pl.
zapcieríi, art.
zapcieríilezapcierie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZAPCIERÍE, zapcierii, s. f. (
Înv.) Funcția de zapciu, zapcilâc. – Din
zapciu +
suf. -ărie.zapcierie (Dicționaru limbii românești, 1939)zapcieríe f. Funcțiunea de zapciŭ. Bĭurou zapciuluĭ (taht).
zapcierie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZAPCIERÍE, zapcierii, s. f. (
înv.) Funcția de zapciu; zapcilâc (
1). [
Pr.: -
ci-e-] —
Zapciu +
suf. -
ărie.