zăngăni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZĂNGĂNÍ, zăngănesc, vb. IV.
Intranz. (despre metale, clopote, sticlă; la
pers. 3) A produce prin izbire sau prin lovire un sunet metalic specific; a zornăi, a zdrăngăni. ◊
Tranz. Își zăngănesc armele. [
Var.:
zingăní, zinghení, zângăní vb. IV] –
Zâng +
suf. -
ăni.