zaharat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZAHARÁT1, zaharați, s. m. Sare a acidului zaharic. – Din
fr. saccharate.zaharat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZAHARÁT2, -Ă, zaharați, -te, adj. Care conține zahăr, cu zahăr; provocat de (excesul de) zahăr. –
Zahăr +
suf. -
at.zaharat (Dicționar de neologisme, 1986)ZAHARÁT s.m. Sare a acidului zaharic. [< fr.
saccharate].
zaharat (Marele dicționar de neologisme, 2000)ZAHARÁT s. m. sare a acidului zaharic. (< fr.
saccharate)
zaharat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zaharát1 adj. m., pl.
zaharáți; f.
zaharátă, pl.
zaharátezaharat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zaharát2 s. m., pl.
zaharáțizaharat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZAHARÁT1, zaharați, s. m. Sare a acidului zaharic. — Din
fr. saccharate.zaharat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZAHARÁT2, -Ă, zaharați, -te, adj. Care conține zahăr, cu zahăr; provocat de (excesul de) zahăr. —
Zahăr +
suf. -
at.