zagara - explicat in DEX

zagara (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZAGARÁ, zagarele, s. f. Blană de animal prelucrată; margine de blană (de altă culoare) aplicată la unele obiecte de îmbrăcăminte. – Din bg., scr. zagarija.

zagara (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
ZAGARÁ², zagarále, s. f. Fleac, bagatelă. (din bg. zagara, prob. de la n.pr. Zagorane localitate în Macedonia)

zagara (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zagará s. f., art. zagaráua, g.-d. art. zagarálei; pl. zagarále, art. zagarálele

zagara (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZAGARÁ, zagarale, s. f. Blană de animal prelucrată; bordură de blană (de altă culoare) aplicată la unele obiecte de îmbrăcăminte. – Bg., sb. zagarija.

zagara (Dicționaru limbii românești, 1939)
zagará f. (turc. zaghara, adică „blană de Zagara”, un oraș în Macedonia). Vechĭ. Azĭ Brașov. Guler de blană lat care acopere umeriĭ. Azĭ Mold. Chenaru saŭ panglica de pe marginea pălăriiĭ (rev. I. Crg. 3, 346) saŭ chenar de blană de altă coloare [!] la căcĭulă. Fig. Iron. Pl. Zorzoane.

zagara (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZAGARÁ, zagarele, s. f. Blană de animal prelucrată; margine de blană (de altă culoare) aplicată la unele obiecte de îmbrăcăminte. — Din bg., sb. zagarija.