zacatura - explicat in DEX



zăcătură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZĂCĂTÚRĂ, zăcături, s. f. (Reg.) 1. Loc de odihnă pentru vite; zăcătoare (4), staniște. 2. Rachiu sau vin depozitat într-o zăcătoare (II 1). – Zăcea + suf. -ătură.

Alte cuvinte din DEX

ZACATOR ZACATOARE ZACASIE « »ZACEA ZACEALA ZACERE