zăticneală - explicat in DEX

zăticneală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZĂTICNEÁLĂ, zăticneli, s. f. (Pop.) Zăticnire, împiedicare, stânjenire. – Zăticni + suf. -eală.

zăticneală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zăticneálă (pop.) s. (., g.-d. art. zăticneíii; pl. zăticneíi

zăticneală (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZĂTICNEÁLĂ, zăticneli, s. f. Zăticnire, împiedicare, stânjenire. – Din zăticni + suf. -eală.

zăticneală (Dicționaru limbii românești, 1939)
zăticneálă f., pl. elĭ. Rar. Acțiunea de a zăticni.

zăticneală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
zăticneală f. deranj(ament).

zăticneală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZĂTICNEÁLĂ, zăticneli, s. f. (Pop.) Zăticnire, împiedicare, stânjenire. — Zăticni + suf. -eală.