zăgnată (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ZĂGNÁTĂ, zăgnáte, s. f. (
Var.) Zăgneată.
zăgnată (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)zăgnátă (-te), s. f. – Foc ce se aprinde în partea din față a cuptorului cu pîine, pentru a accelera coacerea. –
Var. zăgneată, zăcnată, zăgneață, zămnată, jecn(e)ată. Rut. zagnit, rus. zagnetĭ, din
sl. gnĕtiti „a aprinde” (Tiktin; Candrea).