zăbranic - explicat in DEX

zăbranic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZĂBRÁNIC, zăbranice, s. n. Țesătură fină de mătase, de borangic sau de lână (de culoare neagră); văl făcut dintr-o asemenea țesătură ♦ Spec. Văl de doliu; pânză care se pune la casa unui mort sau la ușa bisericii când mortul este depus acolo. – Din bg. zabradnik.

zăbranic (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
zăbránic (-ce), – Văl. Bg. zabradnik (Candrea).

zăbranic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zăbránic (ză-bra-) s. n., pl. zăbránice

zăbranic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZĂBRÁNIC, zăbranice, s. n. Țesătură fină de mătase, borangic sau lână (de culoare neagră); văl făcut dintr-o asemenea țesătură. ♦ Văl de doliu; pânză neagră care se pune la casa unui mort sau la ușa bisericii, când mortul este depus acolo. – Bg. zabradnik.

zăbranic (Dicționaru limbii românești, 1939)
zăbránic n., pl. e (bg. zabradnik, testemel, d. za, la, și brada, barbă. V. broboadă). Munt. Pînză neagră de doliŭ.

zăbranic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
zăbranic n. crep: o maramă de zăbranic negru OD. [Bulg. ZABRADNIK, testemel].

zăbranic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZĂBRÁNIC, zăbranice, s. n. Țesătură fină de mătase, de borangic sau de lână (de culoare neagră); văl făcut dintr-o asemenea țesătură. ♦ Spec. Văl de doliu; pânză neagră care se pune la casa unui mort sau la ușa bisericii când mortul este depus acolo. — Din bg. zabradnik.