zâmbăreț - explicat in DEX

zâmbăreț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZÂMBĂRÉȚ, -EÁȚĂ, zâmbăreți, -e, adj. (Fam.) Care zâmbește mereu, care zâmbește prea mult; zâmbitor, vesel, jovial. – Zâmbi + suf. -ăreț.

zâmbăreț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zâmbăréț (fam.) adj. m., pl. zâmbăréți; f. zâmbăreáță, pl. zâmbăréțe

zâmbăreț (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZÂMBĂRÉȚ, -EÁȚĂ, zâmbăreți, -e, adj. Care zâmbește mereu, zâmbitor; care zâmbește prea mult. – Din zâmbi + suf. -ăreț.

zâmbăreț (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZÂMBĂRÉȚ, -EÁȚĂ, zâmbăreți, -e, adj. (Fam.) Care zâmbește mereu, care zâmbește prea mult; zâmbitor, vesel, jovial. — Zâmbi + suf. -ăreț.