witherit (Marele dicționar de neologisme, 2000)
WITHERÍT s.n. Carbonat natural de bariu, incolor, cenușiu sau gălbui, cu luciu sticlos-gras. (din fr. withérite)
witherit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
witherít [th pron. t] (wi-the-rit) s. n.