vătmăniță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VĂTMĂNÍȚĂ, vătmănițe, s. f. Femeie care conduce un tramvai. –
Vatman +
suf. -iță.vătmăniță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vătmăníță s. f., g.-d. art.
vătmăníței; pl.
vătmăníțevătmăniță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VĂTMĂNÍȚĂ, vătmănițe, s. f. Femeie care conduce un tramvai. —
Vatman +
suf. -
iță.