văra - explicat in DEX

văra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VĂRÁ, vărez, vb. I. Intranz. (Despre animale; p. ext. despre oameni) A petrece vara undeva sau într-un anumit fel. ♦ Tranz. A ține vitele sau oile la pășune (la munte) în timpul verii. – Din vară.

văra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vărá (a ~) (înv., pop.) vb., ind. prez. 3 văreáză

văra (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
vărá, vărez, vb. intranz. – 1. A-și petrece vara undeva. 2. A pășuna vitele în timpul verii: „Unde-ai vărat, Mirceo, hei, / De țî fața ca de zmei?” (Țiplea 1906: 445). – Din vară (< lat. vera).

văra (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VĂRÁ, vărez, vb. I. Intranz. (Despre animale; p. ext. despre oameni) A petrece vara undeva sau într-un anumit fel. ♦ Tranz. A ține vitele sau oile la pășune (la munte) în timpul verii. — Din vară.