vălțuitor - explicat in DEX

vălțuitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VĂLȚUITÓR, -OÁRE, vălțuitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la valț¹. [Pr.: -țu-i-] – Vălțui + suf. -tor.

vălțuitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vălțuitór (-țu-i-) s. m., pl. vălțuitóri

vălțuitor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VĂLȚUITÓR, -OÁRE, vălțuitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la valț¹. [Pr.: -țu-i-] — Vălțui + suf. -tor.