văduvoi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VĂDUVÓI, -OÁIE, văduvoi, -oaie, s. m. și
f. Augmentativ al lui
văduv. –
Văduv +
suf. -oi.văduvoi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)văduvói (pop.) adj. m., s. m., pl.
văduvói, art.
văduvóiivăduvoi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VĂDUVÓI, -OÁIE, văduvoi, -oaie, s. m. și
f. (
Pop.) Augmentativ al lui
văduv. —
Văduv +
suf. -oi.