văduvioară (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VĂDUVIOÁRĂ, văduvioare, s. f. 1. Diminutiv al lui
văduvă; văduviță (
1).
2. Pește teleostean comprimat lateral, acoperit cu solzi mici, albi pe burtă și verzui sau albăstrui pe spate; văduviță (
2) (
Leuciscus idus). –
Văduvă +
suf. -ioară.văduvioară (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)văduvioáră (pop.)
(-vioa-) s. i., g.-d. art.
văduvioárei; pl.
văduvioárevăduvioară (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VĂDUVIOÁRĂ, văduvioare, s. f. 1. Diminutiv al lui văduvă; văduviță (
1).
2. Pește teleostean comprimat lateral, acoperit cu solzi mici, albi pe burtă și verzui sau albăstrui pe spate; văduviță (
2) (
Leuciscus idus). —
Văduvă +
suf. -4ioară.