văcărie - explicat in DEX

văcărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VĂCĂRÍE¹, văcării, s. f. 1. Cireadă de vaci. 2. Loc îngrădit și amenajat pentru adăpostirea vacilor. – Vacă + suf. -ărie.

văcărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VĂCĂRÍE², văcării, s. f. Meseria de văcar. – Văcar + suf. -ie.

văcărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
văcăríe s. (., art. văcăría, g.-d. art. văcăríei; pl. văcăríi, art. văcăríile

văcărie (Dicționaru limbii românești, 1939)
văcăríe f. Ocupațiunea de văcar. Crescătorie (stabiliment) de vacĭ, tamazlîc. Ĭal. Cireadă de vacĭ: cînd să vie văcăria, se pun la pîndă (Șez. 36, 26).

văcărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VĂCĂRÍE¹, văcării, s. f. 1. Cireadă de vaci. 2. Loc îngrădit și amenajat pentru adăpostirea vacilor. — Vacă + suf. -arie.

văcărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VĂCĂRÍE², văcării, s. f. Meseria de văcar. — Văcar + suf. -ie.