vârcoli (Dicționarul limbii române literare contemporane, 1955-1957)VÂRCOLÍ,
vârcolésc, vb. IV. v. zvârcoli.
vârcolì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)vârcolì v. a se svârcoli;
se vârcolia în brațele mele NEGR. [Tras din
vârcol, învârtejire: origină necunoscută].