vânturos - explicat in DEX

vânturos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VÂNTURÓS, -OÁSĂ, vânturoși, -oase, adj. (Înv.; despre climă, vreme, anotimpuri) Cu vânt, vântos. ♦ Fig. Neserios, ușuratic. – Vânt + suf. -os.

vânturos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vânturós (înv.) adj. m., pl. vânturóși; f. vânturoásă, pl. vânturoáse

vânturos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VÂNTURÓS, -OÁSĂ, vânturoși, -oase, adj. (înv.; despre climă, vreme, anotimpuri) Cu vânt, vântos. ♦ Fig. Neserios, ușuratic. — Vânt + suf. -os.