vânjoșa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VÂNJOȘÁ, vânjoșez, vb. I.
Tranz. (Rar) A face vânjos, a întări, a fortifica corpul. – Din
vânjos.vânjoșa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vânjoșá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3
vânjoșeáză; conj. prez. 3 să
vânjoșéze; ger.
vânjoș'ândvânjoșa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VÂNJOȘÁ, vânjoșez, vb. I.
Tranz. (
Pop.) A face vânjos, a întări, a fortifica corpul. — Din
vânjos.