vuvuì - explicat in DEX

vuvui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VUVUÍ, vúvui, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A cânta cu vuva. 2. (La pers. 3) A vâjâi, a vui; a zumzăi, a bâzâi. – Vuvă + suf. -ui.

vuvui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vuvuí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 vúvuie, imperf. 3 sg. vuvuiá; conj. prez. 3 să vúvuie

vuvui (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VUVUÍ, vúvui, vb. TV. Intranz. (Reg.) 1. A cânta cu vuva. 2. (La pers. 3) A vâjâi, a vui; a zumzăi, a bâzâi. — Vuvă + suf. -ui.

vuvuì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
vuvuì v. a răsuna surd: vântul, balta vuvue. [Onomatopee].