vulgarizà - explicat in DEX

vulgariza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VULGARIZÁ, vulgarizez, vb. I. 1. Tranz. A face cunoscut mulțimii, a populariza, a răspândi (cunoștințe științifice, literare etc.) ♦ Refl. (despre descoperiri, invenții) A deveni cunoscut, acceptat, utilizat pe scară largă. 2. Tranz. A trata în mod simplist, a banaliza. 3. Refl. A deveni vulgar (1). – Din fr. vulgariser.

vulgariza (Dicționar de neologisme, 1986)
VULGARIZÁ vb. I. 1. tr. (Rar) A răspândi, a difuza în marile mase (idei, cunoștințe etc.); a populariza. 2. tr. A trata o chestiune în mod simplist, a banaliza. 3. refl. (Despre persoane) A deveni grosolan, vulgar. [< fr. vulgariser].

vulgariza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VULGARIZÁ vb. I. tr. 1. a răspândi, a difuza în mase (idei, cunoștințe etc.); a populariza. 2. a trata o chestiune în mod simplist, a banaliza. II. refl. a deveni vulgar (2). (< fr. vulgariser)

vulgariza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vulgarizá (a ~) vb., ind. prez. 3 vulgarizeáză

vulgariza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VULGARIZÁ, vulgarizez, vb. I. 1. Tranz. A face cunoscut mulțimii, a populariza, a răspândi (cunoștințe științifice, literare etc.). ♦ Refl. (Despre descoperiri, invenții) A deveni cunoscut, acceptat, utilizat pe scară largă. 2. Tranz. A trata în mod simplist, a banaliza. 3. Refl. A deveni vulgar (1). — Din fr. vulgariser.

vulgarizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
vulgarizà v. 1. a pune la nivelul tuturor inteligențelor: a vulgariza știința; 2. a răspândi uzul: a vulgariza instrucțiunea.