vrac - explicat in DEX

vrac (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VRAC, vracuri, s. n. Mod de depozitare și de transport în grămezi neordonate și fără ambalaj al unor materiale sub formă de pulbere, granule sau bucăți. – Et. nec.

vrac (Dicționar de neologisme, 1986)
VRAC s.n. Mod de depozitare și de transport al unui material granular (cereale, cărbuni etc.) fără ambalaj. ◊ În vrac (despre mărfuri) Așezate grămadă, fără ambalaj. [< fr. vrac, cf. ol. wrac – rău].

vrac (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VRAC s. n. mod de depozitare și de transport al unui material granular (cereale, cărbuni etc.) fără ambalaj. (< fr. vrac)

vrac (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vrac (mod de depozitare) s. n., pl. vrácuri

vrac (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VRAC, vracuri, s. n. Mod de depozitare și de transport în grămezi neordonate și fară ambalaj al unor materiale sub formă de pulbere, granule sau bucăți. — Et. nec.