votrie - explicat in DEX

votrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VOTRÍE, votrii, s. f. (Înv.) Îndelenicire de votru (2), faptă a votrului. – Votru + suf. -ie.

votrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
votríe (reg.) (vo-tri-) s. f., art. votría, g.-d. art. votríei; pl. votríi, art. votríile

votrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VOTRÍE, votrii, s. f. (Reg.) îndeletnicire de votru (2), faptă a votrului. — Votru + suf. -ie.