votri(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) VOTRÍ,votresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A peți. – Din votru.
votri(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) votrí(a ~) (reg.) (vo-tri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. votrésc, imperf. 3 sg. votreá; conj. prez. 3 să votreáscă
votri(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) VOTRÍ,votresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A peți. — Din votru.