votare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VOTÁRE, votări, s. f. Acțiunea de
a vota și rezultatul ei; votație. –
V. vota.votare (Dicționar de neologisme, 1986)VOTÁRE s.f. Acțiunea de a vota și rezultatul ei. [<
vota].
votare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)votáre s. f.,
g.-d. art. votắrii; pl. votắrivotare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)votare f.
1. acțiunea de a vota;
2. deciziune luată pe calea votului:
votarea unei legi.votare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VOTÁRE, votări, s. f. Acțiunea de
a vota și rezultatul ei; votație. —
V. vota.