vota (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VOTÁ, votez, vb. I.
Intranz. A-și exprima prin vot (
1) părerea asupra unei candidaturi, a unei hotărâri, a unei propuneri etc. ♦
Tranz. A alege pe cineva prin vot, a da cuiva votul. – Din
fr. voter.vota (Dicționar de neologisme, 1986)VOTÁ vb. I. intr. A-și exprima prin vot părerea asupra unei chestiuni. ♦
tr. A alege pe cineva prin vot; a-și da votul. [< fr.
voter].
vota (Marele dicționar de neologisme, 2000)VOTÁ vb. I. intr. a-și exprima prin vot părerea asupra unei chestiuni. II. tr. a alege pe cineva prin vot. (< fr.
voter)
vota (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)votá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
voteázăvotà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)votà v.
1. a-și da votul la o alegere, la o deliberațiune;
2. a decide prin votare:
a vota un proiect de lege.vota (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VOTÁ, votez, vb. I.
Intranz. A-și exprima prin vot (
1) părerea asupra unei candidaturi, a unei hotărâri, a unei propuneri etc. ♦
Tranz. A alege pe cineva prin vot, a da cuiva votul. — Din
fr. voter.