vomică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VÓMICĂ, vomice, adj. (În sintagma)
Nucă vomică = semințele unui arbore (
Strychnos nux-vomica) răspândit în zona tropicală, din care se extrag substanțe utilizate în industria farmaceutică (stricnina) și chimică. – Din
fr. vomique.vomică (Dicționar de neologisme, 1986)VÓMICĂ s.f. Evacuare bruscă pe gură a unei cantități de expectorație abundente. [< fr.
vomique].
vomică (Marele dicționar de neologisme, 2000)VÓMICĂ s. f. evacuare bruscă pe gură a unei cantități de expectorații abundente. (< fr.
vomique)
vomică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!vómică adj. f.,
pl. vómicevomică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VÓMICĂ, vomice, adj. (în sintagma)
Nucă vomică = semințele unui arbore (
Strychnos nux-vomica) răspândit în zona tropicală, din care se extrag substanțe utilizate în industria farmaceutică (stricnina) și chimică. — Din
fr. vomique.