vomare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) VOMÁRE,vomări, s. f. Faptul de a voma. – V. voma.
vomare(Dicționar de neologisme, 1986) VOMÁREs.f. Vomitare. [< voma].
vomare(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) vomáre s. f., g.-d. art. vomắrii; pl. vomắri
vomare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) VOMÁRE,vomări, s. f. Faptul de a voma. — V. voma.