voalură - explicat in DEX

voalură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VOALÚRĂ, voaluri, s. f. 1. Ansamblul velelor unei nave. 2. Curbura suprafeței unei parașute deschise; p. ext. pânza parașutei. – Din fr. voilure.

voalură (Dicționar de neologisme, 1986)
VOALÚRĂ s.f. 1. Ansamblul velelor unei nave. 2. (Av.) Curbura suprafeței unei parașute deschise; (p. ext.) pânza parașutei. [Pron. vo-a-. / < fr. voilure].

voalură (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VOALÚRĂ s. f. 1. ansamblul velelor unei nave. 2. curbura suprafeței unei parașute deschise; pânza parașutei. (< fr. voilure)

voalură (Dictionnaire morphologique de la langue roumaine, 1981 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
voalúră s. f., pl. voalure

voalură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
voalúră (voa-) s. f., g.-d. art. voalúrii; pl. voalúri

voalură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VOALÚRĂ, voaluri, s. f. 1. Ansamblul velelor unei nave. 2. Curbura suprafeței unei parașute deschise; p. ext. pânza parașutei. — Din fr. voilure.