vizieră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VIZIÉRĂ, viziere, s. f. 1. Partea de dinainte, mobilă, a coifului, care putea fi coborâtă ca să acopere obrazul și să-i ferească de lovituri. ♦ Cozoroc.
2. Vizetă, vizor. [
Pr.:
-zi-e-] – Din
fr. visière.