vitriolant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VITRIOLÁNT, -Ă, vitriolanți, -te, adj. Care arde, care provoacă arsuri. ♦
Fig. Caustic, incisiv. [
Pr.:
-tri-o-] –
Vitriola +
suf. -ant.vitriolant (Dicționar de neologisme, 1986)VITRIOLÁNT, -Ă adj. (
Rar) Care arde, care usucă; arzător. [Pron.
-tri-o-. / cf. fr.
vitriolant].
vitriolant (Marele dicționar de neologisme, 2000)VITRIOLÁNT, -Ă adj. care arde, usucă; arzător. (< fr.
vitriolant)
vitriolant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vitriolánt (vi-tri-o-) adj. m.,
pl. vitriolánți; f. vitriolántă, pl. vitriolántevitriolant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VITRIOLÁNT, -Ă, vitriolanți, -te, adj. Care arde, care provoacă arsuri. ♦
Fig. Caustic, incisiv. [
Pr.: -
tri-o-] —
Vitriola +
suf. -
ant.