vitriol (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VITRIÓL, vitrioluri, s. n. (
Pop.) Acid sulfuric (în soluție concentrată). ♦ (
Înv.) Nume dat unor sulfați. [
Pr.:
-tri-ol] – Din
fr. vitriol.vitriol (Dicționar de neologisme, 1986)VITRIÓL s.n. Acid sulfuric. [Pron.
-tri-ol, var.
vitrion s.n. / < fr.
vitriol, cf. lat.t.
vitriolum].
vitriol (Marele dicționar de neologisme, 2000)VITRIÓL s. n. 1. acid sulfuric. 2. nume dat unor sulfați. (< fr.
vitriol)
vitriol (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vitriól (
pop.)
(vi-tri-ol) s. n.,
pl. vitriólurivitriol (Dicționaru limbii românești, 1939)*vitriól n., pl.
urĭ (fr.
vitriol, d. mlat.
vitriolum, dim. d.
vitrum, sticlă, din pricina aspectuluĭ sticlos al acestor sărurĭ). La vechiĭ chimiștĭ, sulfat:
vitriol alb (sulfat de zinc),
vitriol albastru (sulfat de cupru),
vitriol verde (sulfat de fer [!]). Azĭ, acid sulfuric concentrat.
vitriol (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)vitriol n.
1. nume dat od. tuturor sulfatelor:
vitriol alb, sulfat de zinc;
vitriol albastru, sulfat de aramă;
vitriol verde, sulfat de fier;
2. în special, uleiu de vitriol, acid sulfuric concentrat
vitriol (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VITRIÓL, vitrioluri, s. n. (
Pop.) Acid sulfuric (în soluție concentrată). ♦ (
înv.) Nume dat unor sulfați. [
Pr.: -
tri-ol] — Din
fr. vitriol.