vistiernicie - explicat in DEX

vistiernicie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VISTIERNICÍE, visternicii, s. f. Demnitate, titlu de vistier; vistierie (2). [Pr.: -ti-er-. – Var.: visternicíe s. f.] – Vistiernic + suf. -ie.

vistiernicie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vistiernicíe (-ti-er-) s. f., art. vistiernicía, g.-d. art. vistiernicíei; pl. vistiernicíi, art. vistiernicíile

vistiernicie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VISTIERNICÍE, vistiernicii, s. f. Demnitate, titlu de vistier; vistierie (2). [Pr.: -ti-er-. — Var.: visternicíe s. f.] — Vistiernic + suf. -ie.