virtual - explicat in DEX

virtual (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VIRTUÁL, -Ă, virtuali, -e, adj. Care există numai ca posibilitate, Fără a se produce (încă) în fapt; al cărui efect este potențial, și nu actual. ◊ Imagine virtuală = imagine în care punctele convergente se găsesc în prelungirea razelor de lumină ale unui sistem optic, neputând fi prinse pe un ecran. [Pr.: -tu-al] – Din fr. virtuel.

virtual (Dicționar de neologisme, 1986)
VIRTUÁL, -Ă adj. 1. Care există ca posibilitate, fără a se produce în fapt. 2. (despre imaginea unui obiect) Obținută prin intersectarea prelungirilor unor raze de lumină divergente. 3. (Despre noțiuni din mecanica cuantică) Care nu desemnează obiecte sau fenomene reale. [Pron. -tu-al. / cf. it. virtuale, fr. virtuel < lat. virtus – virtute].

virtual (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VIRTUÁL, -Ă adj. 1. care există ca posibilitate, fără a se produce în fapt; potențial. 2. (despre imaginea unui obiect) obținută prin intersectarea prelungirilor unor raze de lumină divergente. 3. (despre noțiuni din mecanica cuantică) care nu desemnează obiecte sau fenomene reale. (< fr. virtuel)

virtual (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
virtuál (-tu-al) adj. m., pl. virtuáli; f. vir­tuálă, pl. virtuále

virtual (Dicționaru limbii românești, 1939)
*virtuál, -ă adj. (mlat. virtuális, d. virtus, virtute, putere). Care există numaĭ în putere (în posibilitate), nu și în act. Fiz. Focar virtual al uneĭ oglinzĭ, locu unde razele luminoase divergente reflectate de oglindă, prelungite ideal, ar converge în apoĭa [!] oglinziĭ. Imagine virtuală, aceĭa pe care ochĭu o vede ca și cum ar fi formată în locu unde ar converge aceste raze prelungite ideal. Mat. Muncă virtuală (în calculu infinitezimal), munca pe care ar produce-o un móbil dislocîndu-se infinit de puțin într´un moment dat. Adv. În mod virtual: armată virtual învinsă. V. efectiv, real.

virtual (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
virtual a. care are putere în sine dar fără efect actual: intențiune virtuală.

virtual (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VIRTUÁL, -Ă, virtuali, -e, adj. Care nu există efectiv, ci ca o posibilitate; potențial. ◊ Imagine virtuală = imagine obținută într-un sistem optic la intersecția prelungirilor razelor de lumină, neputând fi prinsă pe un ecran. [Pr.: -tu-al] — Din fr. virtuel.