viespe (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)viéspe (-pi), s. f. – Insectă himenopteră, asemănătoare cu albina (Vespa vulgaris). –
Mr. vaspe, megl. vaspi. Lat. vĕspa (Pușcariu 1883; REW 9272),
cf. it.,
prov.,
cat. vespa, fr. guêpe, sp. avispa, port. bespa. Rezultatul normal este
viaspă, de la al cărui
pl. viespi s-a constituit un
sing. cu
e (Byck-Graur 16);
viaspă se aude încă în
Mold. –
Der. viespar, s. n. (cuib de viespi; mulțime de viespi, furnicar, încurcătură),
mr. viespar, cu
suf. -
ar (după Pușcariu 1876, de la un
lat. vespārium);
viespariță, s. f. (cuib de viespi);
viespoi (
var. viespăroi),
s. m. (viespe; trîntor, Vespa crabro; varietate de viespe, Sirex gigas).