vid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VID, -Ă, vizi, vide, adj.,
s. n. 1. Adj. (Despre un spațiu) Care nu conține nimic; care nu conține aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu. ♦
Fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei.
2. S. n. Spațiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ◊
Loc. adv. În vid =
a) în gol;
b) cu privirea fixă, fără țintă;
c) zadarnic, fără rezultat, în van. ♦
Fig. Pierdere ireparabilă. – Din
fr. vide.vid (Dicționar de neologisme, 1986)VID, -Ă adj. (
Fiz.; despre un spațiu) Care nu conține materie ponderală. ♦ Gol, deșert. //
s.n. Spațiu lipsit de materie ponderală (aproape gol). ♦ Vacuum. [< fr.
vide, cf. lat.
viduus – gol].
vid (Marele dicționar de neologisme, 2000)VID, -Ă I.
adj. 1. (despre spațiu) care nu conține nimic; gol. ◊ (fig.) lipsit de conținut, de idei. 2. (inform.) care caracterizează o informație nulă. II. s. n. spațiu lipsit de materie ponderală; vacuum (1). ◊ (fig.) sentimentul zădărniciei. (< fr.
vide)
vid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vid1 adj. m.,
pl. vizi; f. vídă, pl. vídevid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vid2 s. n.,
pl. vídurivid (Dicționaru limbii românești, 1939)*vid, -ă adj. (fr.
vide). Gol în ăuntru [!].
Fiz. Din care s´a scos aeru pin [!] ajutoru mașiniĭ pneŭmatice:
butelie vidă. S. n., pl.
urĭ. Spațiŭ fără aer.
vid (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)vid a. gol. ║ spațiu ce nu conține nici aer nici vapori;
a face vidul, a scoate aerul cu ajutorul mașinei pneumatice sau almiterea.
vid (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Vid n. râu în Bulgaria, afluent al Dunării, udă Plevna.
vid (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VID, -Ă, (
1)
vizi, vide, adj., (
2)
viduri, s. n. 1. Adj. (Despre un spațiu) Care nu conține nimic; care nu conține aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu, ♦
Fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei.
2. S. n. Spațiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ♦
Loc. adv. În vid =
a) în gol;
b) cu privirea fixă, fără țintă;
c) zadarnic, tară rezultat, în van. ♦
Fig. Pierdere ireparabilă. — Din
fr. vide.