viciat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VICIÁT, -Ă, viciați, -te, adj. 1. (Despre aer) Devenit impropriu pentru respirație; stricat, infectat, alterat. ♦
Fig. Depravat, desfrânat, corupt.
2. (
Jur.; despre acte, dispoziții, etc.) Care a devenit nul (din cauza unor vicii). [
Pr.:
-ci-at. –
Var.: (
înv.)
vițiát, -ă adj.] –
V. vicia.viciat (Dicționar de neologisme, 1986)VICIÁT adj. 1. (
Despre aer) Încărcat cu mirosuri grele; stricat, infectat. ♦ (
Fig.) Depravat, corupt.
2. (
Jur.; despre acte, dispoziții etc.) Vicios. [Pron.
-ci-at. / <
vicia].
viciat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VICIÁT, -Ă, viciați, -te, adj. 1. (Despre aer) Devenit impropriu pentru respirație; stricat, infectat, alterat. ♦
Fig. Depravat, desfrânat, corupt.
2. (
Jur.; despre acte, dispoziții etc.) Care a devenit nul (din cauza unor vicii). [
Pr.: -
ci-at. —
Var.: (
înv.)
vițiát, -ă adj.] —
V. vicia.