viabilitate - explicat in DEX

viabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VIABILITÁTE s. f. Faptul, calitatea de a fi viabil. [Pr.: vi-a-] – Din fr. viabilité.

viabilitate (Dicționar de neologisme, 1986)
VIABILITÁTE s.f. Faptul de a fi viabil; calitatea de a fi viabil. ♦ Calitatea îmbrăcămintei unei șosele de a corespunde condițiilor cerute de traficul pentru care a fost proiectată. [Pron. vi-a-./ cf. fr. viabilité].

viabilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VIABILITÁTE s. f. 1. faptul, calitatea de a fi viabil. 2. calitatea unei îmbrăcăminți rutiere de a corespunde condițiilor cerute de traficul pentru care a fost proiectată. (< fr. viabilité)

viabilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
viabilitáte (vi-a-) s. f., g.-d. art. viabilitắții

viabilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
1) *viabilitáte f. (fr. viabilité). Calitatea de a fi viabil (robust).

viabilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
2) *viabilitáte f. (d. viabil; it. viabilitá). Calitatea de a fi viabil (bun de circulat cu căruța).

viabilitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
viabilitate f. starea copilului născut viabil.

viabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VIABILITÁTE s. f. Faptul, calitatea de a fi viabil. [Pr.: vi-a-] — Din fr. viabilite.