via (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VÍA1 prep. (Indică o rută, un itinerar) Pe drumul, pe direcția; (trecând) prin... – Din
fr.,
lat. via.via (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VIÁ2, viez, vb. I.
Intranz. (Astăzi
livr.) A avea viață; a trăi, a viețui, a exista. ♦ (Despre sentimente, gesturi, atitudini etc.) A dura, a dăinui. –
Lat. vivere.via (Dicționar de neologisme, 1986)VIA prep. Pe drumul, în direcția. //
s.f. (
Tehn.; în forma
vie) Drum, rută. [< lat., fr., it.
via].
via (Marele dicționar de neologisme, 2000)VÍA1 I.
s. f. drum pavat, destinat circulației interne, la romani. II. prep. pe drumul, pe ruta, prin... (< fr., lat.
via)
via (Marele dicționar de neologisme, 2000)VIÁ2 vb. intr. a trăi, a viețui; a exista. ◊ a dăinui, a dura. (< lat.
vivere)
via (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)viá (viéz, vis), vb. – A trăi. –
Mr. vie. Lat. vῑvĕre (Tiktin; Candrea; lipsește în REW 9411),
cf. it. vivere, prov.,
cat. viure, fr. vivre, sp. vivir, port. viver. Înv., aproape ieșit din uz; totuși se aude uneori; de
ex. în
Munt. Conjug. înv. era
viu, vie, în loc de
viez, viează. A fost înlocuit de
trăi, poate din cauza omofoniei parțiale cu
a veni (Pușcariu,
Lr., 207).
Cf. viu. –
Der. vietnic, adj. (locuitor, stătător), cu
suf. sl. -nic, greșit
-tnic, cum apare în multe cuvinte
sl.,
cf. cîrstnic, platnic etc. (dup[ Tiktin, prin analogie cu
sl. žitelĭnikŭ).
via (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vía1 prep.via (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)viá2 (a ~) (
înv.)
vb.,
ind. prez. 3
viáză; conj. prez. 3
să viéze (vi-e-); ger. viínd (-vi-ind)via (Dicționaru limbii românești, 1939)*vía adv. (lat.
viâ, ablativu din
via, cale, drum, adică „pe drumu, pin [!], pe la”). Pin, pe la (în călătoriĭ):
Bucureștĭ-Ĭașĭ via Vasluĭ (Bucureștĭ-Ĭașĭ pe la Vasluĭ).
via (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)via prep. prin, direcțiune de cale ferată:
via Ițcani. [Lat. abl.
via].