vesti (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VESTÍ, vestesc, vb. IV.
1. Tranz. A aduce la cunoștință, a face cunoscut; a înștiința, a anunța, a informa. ♦ A face să se prevadă; a prevesti.
2. Refl. A-și face cunoscută, simțită existență sau prezența.
3. Refl. (
Înv.) A deveni vestit, faimos. ♦
Tranz. A socoti pe cineva drept..., a considera ca...; a aprecia. – Din
veste.vesti (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vestí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. vestésc, imperf. 3
sg. vesteá; conj. prez. 3
să vesteáscăvestì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)vestì v.
1. a da de veste, a înștiința, a anunța:
ciorile iarna ne vestesc zăpada PANN;
2. a se face vestit:
vestindu-se mai presus de toți căpitanii turci BĂLC.
vesti (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VESTÍ, vestesc, vb. IV.
1. Tranz. A aduce la cunoștință, a face cunoscut; a înștiința, a anunța, a informa. ♦ A face să se prevadă; a prevesti.
2. Refl. A-și face cunoscută, simțită existența sau prezența.
3. Refl. (
înv.) A deveni vestit, faimos. ♦
Tranz. A socoti pe cineva drept..., a considera ca...; a aprecia. — Din
veste.